luna... de miere?!

Acum exact o luna spuneam fiecare cate-un "DA" raspicat. Momentul zero, cum s-ar zice. Parca a fost ieri. Ce-am facut in perioada asta? Pai ia sa vedem:
- una bucata concediu "saptamana de miere"
- treburi administrative (schimbarea numelui ei si alte acte) la Primarie
- un sejur de cateva zile la tara, la aer curat
- un examen, eu
- o varicela, tot eu ;)
Azi trebuia sa sarbatorim. Macar cu pajitura si sampanie. NU s-a putut din cauza ultimului punct din lista. In fine, ocazii vor mai fi mai ales daca e ne luam dupa criteriile de aniversare a casatoriei.

mesaje de paste

Da. Stiu ca au trecut deja Pastile lui 2009 si le multumesc (si) pe aceasta cale celor care mi-au trimnis un gand bun, o urare sau -de ce nu- o poezioara haioasa. Partea trista abia acum incepe. De ce, daca tot faceti un lucru bun, nu pueti fi si originali? E de-a dreptul imbecil sa primesc acelasi mesaj de la cel putin trei persoane diferite. Stiu ca sunteti bine intentionati, dar -de dragul sarbatorii (sau a ce vreti voi)- incercati sa scrieti cele cateva cuvinte din mintea/sufletul vostru. Altfel totul devine un automatism golit se sens. Iar gestul nu-si mai are rostul. NU?

ora pamantului? no, thanks!

Din cate-mi aduc aminte, si anul trecut s-a mediatizat actiunea «stinge becu'». Pentru astia care ma intrebati cum am sarbatorit: inca de-atunci mi-am scris opinia despre sclifoseala asta.
Vreau doar sa punctez in plus urmatoarele: dupa cum nu am nevoie de-o manifestare gen Valentine's in preajma careia sa-mi exacerbez sentimentele, tot asa nu am nevoie de Ora Pamantului ca sa ma -vezi Doamne- sensibilizeze. Stiu sa consum doar atat cat imi este necesar, fara excese.
Voi ce-ati rezolvat c-ati tinut electricitatea in stand-by, pentru 1 ora? In afara de faptul ca-i... trendy sa fii ecologist.

bilant

Ia sa trag eu o linie si sa vad ce mi-a adus pana acum Mosu', chiar daca i-a suflat in ceafa criza financiara de peste ocean:
- un Nokia E51 + un card microSD de 4GB;
- un nou nr. de telefon (prepay) cu minute nationale - de asta chiar aveam nevoie;
- un set de produse cosmetice FOR MEN (no-name) de la o cunostinta;
- o carte de specialitate;
- o pereche de cizmulite imblanite si elagante + o pereche de ciorapi bumbac;
- alte 2 perechi de ciorapi de lana, home-made;
- un jerseu;
- si mai e pe drum un fular...

colindul sfant si bun

Iubesc perioada asta a colindelor. A umbla din casa-n casa si a aduce bucurie & pace in sufletele gazdelor si a celor ce te asculta - iata cel mai minunat lucru. Nu mancarurile asezate frumos pe mese, nu bauturile in diferite cantitati si sortimente, nu fructele rasfatandu-se in panerele pline ori dulciurile aduc bucuria si fascinatia Craciunului, ci tocmai umblatul cu colinda. Din pacate e-o traditie ce se pierde teptat, invaluita in aburii comoditatii, ai tehnologiei si, de ce sa n-o recunoastem, ai alcoolului.
In fiecare an impreuna cu o mana de prieteni tinem stindardul sus. E-adevarat ca grupul anual sufera modificari. Multi sunt deja casatoriti, asezeati la casele lor, victime ale comoditatii a altor griji. Putini am mai ramas din vechea garda si parca deja ma simt... batran si depasit de situatie. Lucrurile astea m-au facut sa ezit anul acesta, sa ma gandesc serios sa ma retrag si eu. Si totusi, pana la urma a fost ceva ad-hoc si in acelasi timp extraordinar. E ca un fitil care, o data aprins, n-ai cum sa-l mai stingi. Si cand ma gandesc ca voiam sa renunt... Ce prostie!

eco-bradut

Pregatirile pentru Craciun au intrat deja in linie dreapta: ultimele cumparaturi, mancare, prajituri, cadouri, bautura, curatenie & alte amanunte. Azi i-a venit randul micutului pom(ishor) artificial. L-am dischisit cu toate podoabele si l-am pus la loc de cinste. Fata de alti ani am am adaugat in decor o mini-colectie de clopotei.
Stiu ca e mic, stiu ca e artificial, stiu ca sunt altii si mai frumosi, dar pentru mine e suficient cat sa-mi bucure ochiul, mintea si sufletul in perioada asta. Ce rost ar avea sa tai o fiinta verde doar pentru a tine de urat propriului egoism in zilele ce vor urma?
Sarbatori fericite si nu uitati sa va faceti bradutzul, ocrotind natura. Se poate.

primul colind

In seara asta nu mica mi-a fost mirarea cand, la o trececere de pietoni in drum spre casa, am dat nas in nas cu un grup de tineri colindatori. O secventa desprinsa parca dintr-un miting pacifist: au trecut strada colindand frumos si poate putin-putin timid. Iar ceea ce li se simtea in glasuri era bucuria si sinceritatea sarbatorii ce se apropie cu repeziciune. Ce bine-i cand lumea iese din tipare si cu ceva bun. Multumesc. E primul colind de sulfet auzit anul asta.

portia hibernala de sentimentalism

Scriu randurile de mai jos in primul pentru cei care asteapta asa ceva din partea mea (n-as vrea sa va dezamagesc in intalnirile voastre unde rasul e atat de benefic. Pe seama altora - ca sa "ne dam cu preshul", nu-i asa?)
Asadar...
De cum se apropie Craciunul colindele isi intra in drepturi: hypermarket-uri, mijloace de transport in comun, mp3 playere, piete, magazine de muzica si.. aiurea. Cu cat se apropie deadline'ul, cu atat sunt mai numeroase si mai indarjite. Bine-bine, da' pana la urma ce-o fi atat de rau in a digera -auditiv vorbind- niste colinde? Induc spiritul Craciunului. Nu? Probabil. In fine, totul trebuie sa intre in trend: ne copleseste un artificial sentiment festiv, cumparam -efemer- fericirea celorlalti prin cadouri ambalate perfect in hartie colorata si repetam bovin niste sitagme gen "in perioada asta trebuie sa fim mai buni, mai iertatori, mai..". Poate si devenim. Uneori (de ce-as fi carcotas?). Si totusi, ianuarie ne gaseste cu vechile naravuri ale minunatului si modernului animal urban. Unde-s toate exultarile din ajun? Unde-i shine'ul festiv? Unde-i "sa fim mai buni"? Unde-i candidul semntiment(alism)? Ne-am descotorosit rapid toate, ca de un bradut inutil si uscat, plin de ambalajele goale ale bomboanelor de ciocolata mancate pe furis. Si uite-asa totul dispare. Exact ca in povestea cu prima ninsoare.
Lasati asta acum. Mai avem pana acolo. Intre timp mai bine sa ne mai injectam o doza sanatoasa de colinde. Ne fac mai buni, mai fericiti, mai... stiti voi. Nu?

vin sarbatorile?

Ieri, in prima zi de scoala a plouat. Furios, turbat, antagonic. A fost altfel. Am scapat de florarii ambulanti care ocupau de obicei trotuarele. Surprinzator, a fost bine. Azi ploaia s-a oprit pentru cateva ore desi frigul isi spune in continuare cuvantul. Am frunzarit putin orasul. Acelasi feeling: lume multa si -nu stiu de ce- o atmosfera tipica de Craciun: caldura & ambianta din magazine, agitatia, dorinta de a cumpara cadouri pentru tine si pentru cei dragi. M-am simtit foarte generos pe latura financiara. Feeling de sarbatori ?!?

ziua barbatului?

Exista si o asa ceva: azi, pe 5 mai. Daca femeile au o zi a lor, noi de ce-am fi mai prejos? Cat de oficiala e treaba nu prea conteaza.
Imi imaginez ziua de azi ca o zi in care: sa fac tot ce-mi trece prin cap, sa imi cumpar toate lucrurile la care ea stramba din nas, sa renunt [temporar] la indatoririle gospodaresti si mai ales sa primesc mult mai multa atentie (macar jumatate din cat a primit ea de 8 martie din partea mea).
Trist e faptul ca ziua barbatului nu reprezinta decat o reclama voalata la o anumita marca de bere, ceea ce duce de rapa intreaga idee.

post scriptum la sarbatorile pascale

Alte sarbatori, aceeleasi urari (de cele mai multe ori artificiale) si refuzul meu de-a mai lua parte la asa ceva. A trecut totul fara sa trimit aproape niciun mesaj (ei, 2-3 SMS'uri acolo...). De la an la an suntem din ce in ce mai tehnicizati si din pacate mai impersonali si lispsiti de inspiratie.
Si, totusi, imi place sa cred ca se mai trimit felicitari clasice. Stiti voi, scrise de mana, impachetate frumos in plic, timbrate si trimise cu Posta Romana.

ora pamantului

Ia spuneti voi astia care v-ati dat de ceasul mortii pe la TV, radio, presa, pe bloguri, YM'uri si twittere. Ce ati s-a rezolvat -pana la urma- cu ora pamantului?
- A scazut poluarea? NU!
- S-a sensibilizat opinia publica? Aproape deloc!
- Au bagat ceva la cap marii colosi indrustiali? Ma indoiesc!
Si atunci? Pentru ce? Pentru cine?
Tin minte ca inainte de '89 celebram in fiecare zi ora pamantului: Ilustrul conducator ne lasa in fiecare seara in bezna, mai multe ore. Ramaneam cu temele pe jumatate facute, eventual le terminam la lumina subreda a lampii cu petrol. Dar nu asta e problema.
Problema e ca nu avem nevoie de o zi speciala. Putem face asta zilnic. Cum? Folosind exact cat avem nevoie. Inutil de adaugat ca o asemenea campanie ar trebui derulata in randul marilor consumatori economici, nu la urechea lu' tanti Gina telenovelista, cu trei becuri de 65W in casa.
PS: Fooooarte inspiat sloganul de pe site'ul oficial: Pamantul sufera. Stinge lumina!
Mda. Lasa-l sa moara in bezna.

un gand bun, un zambet si-o floare

oferte de Paste si 1 Mai 2008

Anul acesta Pastele ortodox si sarbatoarea de 1 Mai se tin lant. Daca reusesti sa-ti pacalesti convingi seful pentru inca doua libere (30 aprilie si 2 mai) vei avea la dispozitie un mini-concediu de 9 zile (inclusiv weekend'urile). Agentiile de turism au intuit din timp oportunitatea asta si au deja pe piata oferte consistente. Ramane de vazut daca si guvernul o sa inchida ochii pentru cele doua zile. Eu zic ca da.

idei cadou de martisor

In zilele ce urmeaza o sa asistam (neputinciosi?) la invazia de kitsch'uri cu pretentie de martisoare. Pentru cei care s-au saturat de asemenea "creatii" exista -din fericire- alternative: BabyTree poate deveni un cadou de efect. Asta ca sa nu ziceti ca nu v-am dat idei originale de martisor ;).

azi era ceva special?

Mi s-a cam luat de 14-le asta de import, de isterii colective, de inimioare, de oameni care se calca in picioare pentru a cumpara -de cele mai multe ori- un de cadou ridicol (musai ceva cu inimioare). E ziua in care ele spera ca vor fi luate la pula (prozaic vorbind) si ca vor primi mai multa afectiune si, eventual un buchet de flori; e ziua cand ei cheltuesc tot bugetul alocat pe o saptamana berii, sperand ca ele sa uite serile cand meciurile de footbal erau cel mai sfant lucru de pe lume, cand prietenii erau cei mai importanti. E ziua cand obligatoriu trebuie sa avem fiorul acela (de parca n-ar eista si alte 364 de zile pe an cand se poate manifesta), e ziua cand zice-se ca ar trebui sa fim mai siroposi, mai romantici, mai... whatever.
E ziua cand eu voi citi. Orice (bloguri, carti etc...) numai despre sarbatoarea asta NU.

ur(l)ari

N-am trimis nicio (asta ca sa scriem dupa noile reguli de ortografie) felicitare, eGreeting, SMS sau mass in perioada sarbatorilor. Si anii viitori tind sa cred ca va fi la fel.
Prea ne agitam toti pe final de an, prea ne intrecem in urari care mai de care mai pompoase si mai copy+paste'uite, prea e artificial totul (ca bradul de Craciun), prea tindem sa ne dam altfel de cum suntem... Slogane de genul "sa fim mai buni, mai iertatori, mai..." ma iau cu greata. Pentru ca au devenit fraze seci, oficiale, fara miez.
Voi, astia care imi bombardati YMess'ul si imboxul cu tot soiul de mesaje de sanatate, fericire, bucurii in noul an etc: chiar credeti in ce scrieti? Nu de alta dar ajung sa primesc si mesaje de genul "zicecimi un SMS fain de sarbatori". (nu mai are rost sa comentez nici macar ortografia)
Cu siguranta ca sunt si mesaje bine intentionate, scrise din suflet, dar isi pierd farmecul in noianul celorlalte SPAM'uri de sezon.
Asadar, quid prodest?

colindam !!!

Minunat: 12 ore de colindat (de la 20:00 la 8:10 dimineata). Mai mult ca anii trecuti.
Cu toate astea, simit ca imbatranesc. Simt asta mai mult ca si in celalalt an. Poate voi mai merge cativa ani, dupa care voi trece la rolul de gazda, multumindu-ma doar sa imi astept colindatorii.
PS: O sa pun si materialul filmat de una dintre fete (asta daca ajung cumva in posesia lui).
PS2: Dupa calculele mele estimative, am fost un grup de 16 persoane. ;)

absolventi

Azi orasul e sufocat pana la refuz de flori, trafic auto cu aroma de claxoane si rude venite de la tara sa-si vada pokemonul. De caldura nici nu mai are rost sa amintesc.
Cui folosesc toate astea si mai ales de ce? Evenimente a caror semnificatie initiala se pierde in timp devin automatisme fara substrat. Ce se poate observa (an de an) in curtile liceelor:
- profesori si directori vorbind fara a fi bagati in seama de cineva
- rude inarmate cu un aparate foto pentru clipa in care pokemonul lor va pasi sa isi ia mentiunea a V-a.
- clasicele grupulete (obligatoriu cu dirigu'/diriga' in mijloc) pentru fotografia de final
- flori ofilite si priviri buimace sub soarele arzator
Apoi obligatoriu totul se incheie la o terasa unde, cu catel si purcel, se vor racori toti participantii la marele eveniment. Nu-i asa ca-i placut finalul oricarui an scolar?

La Multi Ani...

- pentru ca in fiecare dintre noi se ascunde un copil
- pentru ca inca credem in miracole
- pentru ca luam (uneori) viata ca pe-o joaca
- pentru ca suntem inovativi si spontani
- pentru ca zilnic gasim puterea de a ne mira de cate ceva

foto: madeinserbia.net