Revelion & stuff

E incredibil cate [ti] se pot intampla intr-un interval de 24h. Su nu ma refer numai la lucruri negative ci, in general, la "happening"-uri.
Asta a fost primul revelion petrecut la tzara, intr-o casuta. Fara bunici, matusi, unchi si alte alea. Doar noi (eu, cativa prieteni + 17 pustani -boys 'n girls- de clasa a XI-a din Cluj, friends of my friends). Cineva le-a pus la dispozitie o casa modesta, proaspat achzitionata si in care nu sta inca nimeni... Pustanii au venit (cu catel si purcel) inca de vineri 30 dec. Me & my friends am ajuns doar in seara de revelion. Privelistea generala mi-a lasat impresia unei tabere de baieti: (paturi nefacute - in toate cele 3 camerele, sticle pline si goale peste tot, bagaje si lucruri in dezordine, tentative de gatit soldate cu asuri pe fundul cratitelor, vase nespalate & stuff). Cu toate astea, lumea se simtea bine.
La ora 12, potrivit traditiei, s-au pocnit artificii [vreo 4 kiligrame de diverse calibre, categorii & marimi - vezi foto]. It felt great & gave you a strange feeling of freedom. Era frig si-n aer persista un miros puternic de praf de pusca. Toata lumea era fericita si, desi nu ii cunosteam pe majoritatea, ne-am pupat si ne-am felicitat conform "uzantelor". Artificiile [si pocnitorile] n-au fost ca si cele de la Sidney. Eh, nici NU ne-am propus asta... :D
Dupa artificii a urmat sampania si tortul. Din belsugul de sticle, baietii au "sacrificat" 2 pentru a "decora" peretii camerelor gen Schumacher dupa cate o cursa de F1. Tortul a fost delicios si, culmea, ne-a ajuns la toti...
Dimineata m-am trezit devreme. Trebuia sa ma intorc acasa, strabatand cam 70 km. Le-am promis alor mei ca fac ziua de 1 ian in familie, cu ei. Plus ca mama ma astepta cu o sumedenie de bunatati, intre care un delicios tort [altul decat asta de la Revelion - va povestesc eu in alt post]. Calatoria matinala spre casa a fost o adevarata relaxare, in ciuda vinului si sampaniei care zvacneau inca in sange, in ciuda oboselii si a putinelor ore pe care am apucat sa le dorm. Relaxare, pentru ca aveam cu mine mp3 playerul. [chestia asta incepe sa semene periculos de mult cu dependenta]. Muzica diversa, amestecata imi poposea in urechi, in dulcea goana a timpului spre casa.
Am fost si pe la Biserica. Si apoi am luat masa in familie, dupa cum promisesem. Azi e ziua mea de nume. [eh, a unuia dintre nume]. Stiu, stiu: La Multi Ani & Co. Merci-Merci. :D
Cum spuneam la inceput: e incrediubil cat de multe poti face in 24h sau in cate locuri poti fi...