day dream

Somn de dupa-masa.
Echipe de instalatori in subsolurile tuturor blocurilor inalte din zona. Ce faceti aici? Cautam semnintele de salcie purtate de vant. In contact cu umezeala de aici, ele ar putea creste si-ar ajunge sa deterioreze intreaga structura de rezistenta a blocului. Dar pe bloc, la mansarda? intreb eu. Da. Si acolo sunt alte echipe; tot pentru acelasi lucru, imi raspunde seful de lucrari. Are o mana mare si grea, plina de bataturi si o privire blanda. Toti au salopete albastre. Printre ei il vad pe taica-meu. N-am reusit sa-mi dau seama daca lucreaza si el sau e printre putinii gura-casca. In general in visele mele el tace sau (imi) vorbeste extrem de putin, concis: Ehei, cred ca ti-e dat sa te reintorci in Italia. Toate de ce'urile mele raman fara raspuns.
Alt cadru: o posibila debara din respectivul bloc. Lume multa. Majoritatea dintre romanii cu care am lucrat in strainatate. Plus soferul pe care obisnuiam sa trimitem pachetele in tara. Sunt tacuti si se uita pe furis la mine. Asteapta sa le spun ce-am hotarat: daca o sa plec cu ei sau nu. Nu ma forteaza, nu zic nimic, ofteaza. Calatoria in Italia mi se pare un drum la capatul lumii. Ezit. Ies in strada: linguri de lemn (murdare si arse) pe caldaram, amestecate cu praf si nisip. Mai incolo un gard de lemn, partial putrezit, asezat pe asfalt.
Trezirea si o frica paralizanta, naucitoare.