sâmbătă, ianuarie 21, 2006

TV, mon amour

Saptamana trecuta am avut niste discutii cu cativa aprigi sustinatori ai TV'ului. Din tabara cealalta, eu incercam sa le arat ca nu e neaparat necesar sa te uiti la TV [si sa "inhalezi" vizual 30% reclame] pentru a afla stiri sau a vedea un film (ca in ceea ce priveste emisiunile de divertisment, suntem la pamant). Pe de alta parte, daca stirile sunt la 4:30 iar eu am timp liber incepand cu 4:15, voi sta in fata TV'ului, vegetand ca o leguma pentru a apuca sa vad stirile. DE CE trebuie sa astept pentru o informatie, cand o pot afla de pe net, in cateva click-uri de mouse? De ce trebuie sa stau in fotoliu cu telecomanda in mana si gandurile aiurea asteptand niste stiri incerte si care in fapt nu ma inereseaza? DE ce trebuie sa privesc TOT programul pentru a afla DOAR ceea ce ma intereseaza?
Evident, nu am reusit sa ii conving de nocivitatea TV'ului si a faptului ca iti produce un soi de brainwashing. Apoi, aflandu-ma singur, m-am gandit ca poate eu sunt cel care greseste, ca TV'ul s-ar putea sa fie un produs "cultural" indispensabil al maselor. Cu toate astea, citind Why Television Is Worth Not Watching, mi-am dat seama ca nu sunt singurul care gandeste asa si ca fenomenul "notwatchingTV" mai are o sansa...

Un comentariu:

  1. Si eu ma numar printre cei care nu se uita la TV. Chiar nu simt nevoia.
    A mai fost o discutie pe aceasta tema aici http://tinyurl.com/bt6pk .

    RăspundețiȘtergere