miercuri, ianuarie 10, 2007

Mic dejun la Tiffany

Trezit in jur de ora 9 (dupa un somn matinal destul de agitat) m-am tarat, cu ochii umfalati de somn pana la chioscul din colt sa-mi iau ziarul. Si asta nu din vreo feblete ascunsa pentru presa scrisa (care ma cam lasa rece de cand cu net'ul) ci pentru ca azi Cotidianul ofera inca un cadou: o carticica de-a lui Truman Capote (Mic dejun la Tiffany), cea de-a 16-a din colectia "Intra in carti". (vezi poza)
Despre Capote nu stiam/stiu prea multe. Cartarescu ne-a facut cunostinta pe stadutele intortocheate ale Jurnalul sau de scriitoras wannabe. Imi amintesc ca aici am auzit pentru prima data vorbindu-se despre una din nuvelele lui Capote. Era vorba de The Grass Harp pe care n-am reusit inca sa o procur/citesc.
Dinainte de pranz m-am apucat sa-mi lecturez proaspata achizitie, fericit ca un copilas ce gaseste cadouri sub bradul de Craciun. Cu toate astea lectura s-a dovedit insuficienta si fragmentata. Din lipsa de timp. Cu niscaiva efort voi termina cele 100 de pagini pana la miezul noptii. M-a prins atat de tare (nu neaparat prin continut, cat prin formatul si stilul ei) incat m-am trezit citind-o pe drumul inspre scoala (la orele de dupa-amiaza). Sa fii in oras cu treburi si sa vezi un individ pasind absent si agale, citind concomitent dintr-o cartulie - iata un spectacol de care nu ai parte in fiecare zi. Pacat ca nu ma pot vedea. Am ales inadins stradute mai putin umblate astfel ca forfota multimii sa nu-mi distraga atentia. Cu putina concentrare am realizat ca pot citi [si] mergand pe strada. Rascumpar astfel timpul si asta mi se pare okay.
In ceea ce priveste cartea in sine cred ca poate deveni o alternativa viabila la alte literaturi, (existand deja si o ecranizare din '61 ce ma asteapta cuminte pe DVD). Actiunea se petrece in Manhattan in ultimii ani ai celui de-al Doilea Razboi Mondial. In prim-plan e Holly Golightly, o tanara fermecatoare si excentrica, cu un trecut obscur ce incerca sa-si gaseasca locul in lume, inconjurandu-se mereu de barbati peste 40 de ani. Intamplator (sau poate nu) ea locuieste in acelasi imobil cu un scriitor anonim, cel care povesteste de fapt evenimentele si prin ochii caruia o vedem pe Holly. Mai multe nu va destainui, insa remarca "Capote inventeaza unul dintre cele mai fascinante personaje feminine din literatura americana a secolului 20" (citita pe spatele cartii) cred ca va avea darul de a va impulsiona spre o lectura placuta si febrila in acelasi timp.

3 comentarii:

  1. Audrey Hepburn face un rol de milioane ... iar Mancini si Mercier - Moon River asa in surdina ... perfect ...
    Lovely
    Chiar ma intrebam ce vizioneaza un barbat indragostit;-)

    RăspundețiȘtergere
  2. Mi-e rusine, dar trebuie sa recunosc ca eu auzisem de Holly Golightly de ceva timp... din pacate era cantareata Holly Golightly si nu personajul lui Capote.

    A fost o alegere inspirata din partea celor de la Cotidianul sa ofere aceasta carte. Ma intriga foarte tare acest personaj, Holly. Sunt tare curioasa sa vad cum evolueaza.

    RăspundețiȘtergere
  3. superba carte. Am citit-o tot datorita ziarului "Cotidianul".Cat despre Holly Golightly, este o fiinta cu adevarat boema, si ce mi-a atras atentia a fost lipsa ei de regrete...Un personaj cu adevarat interesant.

    RăspundețiȘtergere