In seara asta nu mica mi-a fost mirarea cand, la o trececere de pietoni in drum spre casa, am dat nas in nas cu un grup de tineri colindatori. O secventa desprinsa parca dintr-un miting pacifist: au trecut strada colindand frumos si poate putin-putin timid. Iar ceea ce li se simtea in glasuri era bucuria si sinceritatea sarbatorii ce se apropie cu repeziciune. Ce bine-i cand lumea iese din tipare si cu ceva bun. Multumesc. E primul colind de sulfet auzit anul asta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu