Azi am fost iar oaspetii aceluiasi muzeu. Un nou vernisaj la interval de numai 2 zile.
De data asta, o tanara [Timea] si-a prezentat o parte a colectiei de cuvite vizuale publicului larg.
Daca marti n-am avut nici o dificultate de a-mi indestula flamandul ochi de sticla al aparatlui digital, azi lucrurile s-au petrecut cu totul altfel. M-a cuprins, deodata, o sfiiciune in vecinatatea acestei adolescentine prezentze.
Cu greu am reusit sa incropesc 2-3 cuvinte si sa imi cer voie sa fac cateva cadre. Am fost placut surprins sa vad ca privirile [si vorble] ei ma rugau sa fac acest lucru... Primul instantaneu a fost autoportretul, iar mai apoi au urmat si alte cateva.
Dintre toate, cel mai mult m-au impresionat lucrarile "In inima omului" si "Dragostea e vesnica".
Desi cuvintele sunt de multe ori prea simple, insa am lasat o hieroglifa neagra in caietul ei de impresii (parca tot mai potrivit ar fi termenul de offline-guestbook). Api m-am grabit sa imi [re]iau viata, insfacand strans realitatea la iesirea din muzeu si cuibarindu-o [prudent] la san.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu