sâmbătă, noiembrie 12, 2005

Myself...
+ intalnirea [nocturna] cu un vechi prieten

Ma trezesc tarziu, ca de obicei...
de data asta NU la mine acasa. Feels strange, kinda. A plecat toata lumea si am ramas sa lenevesc in pat. Doar e sambata.... [But it's now 12 o'clock. Geeee....]
Tot azi, dintr-o foaie albastra am aflat cateva lucruri despre mine. Sunt incapatanat, indaratnic, orgolios, indecis pe toate planurile, am un caracter instabil (poate si o vointa slaba cand vine vorba de anumite lucruri), nonconformist, imatur, sadic, radical, irascibil, nu respect opiniile altora (decat uneori), sunt sincer (prea direct) cand nu e cazul, lenes, nedrept in a-i judeca pe altii, nerecunoscator fata de unele persoane.... Aaa... si sa nu uit: dependent de net.
Am descoperit (pe foaia orange) alte lucruri: pozitive. Pe acelea nu ma mai obosesc sa le scriu. Ar alimenta doar orgoliul personal. Iar din asta, slava Domnului - am mai mult decat suficient.
Stiam si eu ca sunt orgolios & nonconformist. Dar imatur? I cannot explain that. I cannot see myself childish. I have to take it for granted. (if she sad that)...
Sunt un om al extremelor. Am cazut intr-o "pasa" in care nu-mi exprim [si nu imi exerciterz] incapatanarea. Ascult [si fac/execut] ceea ce mi se spune, fara a-mi pune prea multe intrebari. E un experiment, o lupta a autodisciplinarii, a rabdarii, o lupta cu mine insumi. Legat de asta: azi-noapte mi-a venit in minte o expresie interesanta: "lupta inegala a bizonului cu sine insusi".
Stau in tricou [as usually], cu geamul deschis 17 cm mai incolo.
De afara vine miros de iarna si de-abia astept continuarea grevei [sau 1 decembrie ?] ca sa trag o fuga pan' la Brasov, pe partie. But, hey! It's getting real cold here.
Am inchis geamul. Stau si lenevesc la calculator, instalat comod intr-un scaun ergonomic [Damn, I gotta have one of that soon enough]. Il ascult pe Guy Lukowsky intr-un recital la un festival de coarde de la Bruxelles [ now playing "Guy Lukowsky - Jeux Interdits"]. Mi-am dat seama ca ma relaxeaza extraordinar de mult sa stau in casa si sa nu aud pe nimeni. Sa stau si sa scriu. Azi sunt intr-o dispozitie de zile mari. Deschid alt notepad. Ma afund in atelierul de creatie [artistica...]

[dupa 20 de minute]
Sunt incapabil sa scriu ceva artistic. Sunt mult prea sentimental azi. Orice as scrie, se transforma [miraculos?] in dulcegarie. See ya later...

[mai spre seara]
Calatoresc spre casa [my real home]. Mi s-au sticat [si] castile de la player. [Asta, dupa ce am reusit de le-am rezolvat pe celelalte, de la comp - umbland prin Cluj] Mdah... mereu am eu "sanse" d'astea... Lipsa muzicii din urechi ma deprima. Ma consolez cu minunatul apus sangeriu al soarelui, vazut din diverse unghiuri, de pe sosea.
5 o o'clock. I'm finally home, in front of my computer. Ecranul de 19 inch se uita cu singurul ochi albastru la mine. "Missed you, old pal" [I say]. "Blink" [he says]. Ma apuc sa citesc stirile. Am o groaza de lucruri de facut beside that. Si [iar] ma afund in jungla net-ului...

[later on] - a call !!!
Am intalnit un vechi [si drag prieten] venit de departe, din celalat capat de tara. It's good to know that you still have friends. E printre putinii care mi-a aratat ca e alaturi de mine si la greu [fapte, NU vorbe]. Gesturile [marunte?] ale vietii tradeaza marile peronalitati. [Yo.. pal, I know you read that right now, smiling]. Primesc un nou cadou din parea lui. Thanks. Inseamna extrem de mult pentru mine. Da. Exact de asta vorbeam: gesturile marunte & inimi largi. Urmeaza vizita scurta [si nocturna] a orasului, cu explicatiile de rigoare. Discutii si franturi de discutii. Incercam sa comunicam "printre randuri", pe apucate. Inamicul nr 1? TIMPUL!
Maine plec iar la drum. Sper sa am mai mult timp de discutii...
Who doesn't ???

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu